Datoria publica a Romaniei a crescut de patru ori in ultimul deceniu, ajungand in februarie la 155 de miliarde de lei (37,7 mld. euro). Numai in ultimul an si jumatate in contul datoriei statului s-au adaugat peste 63 de miliarde de lei (aproximativ 15,4 mld. euro) din imprumutul de la FMI, din emisiunea de eurobonduri lansata de Finante in martie 2010 si din vanzarea de titluri de stat catre bancile locale, arata datele Ministerului de Finante. In acelasi timp, serviciul datoriei a sarit de patru ori in 2009, pana la 56,7 miliarde de lei (13,3 mld. euro), pe seama refinantarilor titlurilor de stat, in conditiile in care Finantele s-au imprumutat pe termen foarte scurt pentru a sustine cheltuielile cu salariile si pensiile. Din ce vor fi platite aceste datorii daca economia nu-si revine si pe ce s-a dus aceasta datorie, atat timp cat proiectele de autostrazi si cai ferate stagneaza? Cat de periculoasa este acumularea rapida de datorii, in conditiile in care Guvernul nu face aparatul de stat mai eficient, iar risipirea banilor continua?
Datoria publica a Romaniei ca pondere in Produsul Intern Brut (PIB) nu este foarte mare comparativ cu situatia tarilor din regiune, situandu-se la sfarsitul lunii februarie la 28,8%, in conditiile in care in Ungaria, de exemplu, depaseste 70% din PIB.
Numai ca nivelul datoriei si ritmul de crestere al acesteia sunt elemente mai putin ingrijoratoare decat faptul ca banii imprumutati au fost utilizati pentru plata salariilor si pensiilor si nu pentru investitii, spun analistii.
"Structura cheltuielilor este mai importanta decat ritmul de crestere a datoriei publice. Daca acesti bani ar fi fost folositi pentru investitii in infrastructura pe termen lung s-ar fi creat surse de venituri aditionale la buget, iar impactul economic si social ar fi fost extrem de benefic", apreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al B
