Moştenitorii familiilor Banffy, Bethlen şi Kemeny vor înapoi 130.000 de hectare de pădure din munţii Gurghiu şi Călimani. Autorităţile judeţene se codesc să le dea grofilor pădurile înapoi, chiar dacă unii dintre moştenitori au hotărâri irevocabile de punere în posesie.
Moştenitorii familiilor nobiliare ungureşti Banffy, Bethlen şi Kemeny se judecă de cinci ani cu autorităţile române pentru retrocedarea a aproximativ 130.000 de hectare de pădure din munţii Gurghiu şi Călimani, adică 80% din întreg fondul forestier al judeţului Mureş.
Atât moştenitorii, cât şi autorităţile locale şi judeţene îşi susţin dreptul asupra pădurilor respective şi nimeni nu vrea să cedeze nici măcar o frunză. „Am reuşit să câştigăm deja un proces, în 2008, prin care clientului meu i se retrocedează, printr-o hotărâre irevocabilă şi executorie, 9.300 de hectare de pădure pe Valea Mureşului Superior, adică în localităţile Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni. De doi ani, Comisia judeţeană de Fond Funciar Mureş nu reuşeşte să-l pună în posesie", a declarat Rosza Jozsef, avocatul familiei Bethlen.
Nu recunosc actele
Autorităţile locale şi judeţene nu sunt însă convinse de autenticitatea actelor doveditoare ale familiilor maghiare. Prefectura Mureş a atacat hotărârea Tribunalului de repunere în posesie şi vrea să stabilească veridicitatea actelor celor care revendică pădurile. „Procesul pentru cea mai mare parte a suprafeţelor împădurite care sunt revendicate de urmaşii foştilor grofi sunt pe rol la Judecătoria Reghin. Procesul a fost readus din faza de Curte de Apel spre rejudecare şi sperăm să avem câştig de cauză, deoarece apărăm interesul statului. Suntem decişi să ne apărăm şi să păstrăm aceste păduri care reprezintă pentru toţi aurul verde, sunt tezaurul nostru de sănătate", a declarat Marius Paşcan, prefectul judeţului Mureş.
Pe de altă parte, autorităţile di
