Încetinirea revenirii economice la nivel global şi criza financiară gravă prin care trece Grecia au ca principale efecte asupra economiei româneşti amânarea ieşirii din recesiune pentru anul viitor şi dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite cu FMI. Deficitul bugetar al Greciei, în 2009, al fost mai mare decât s-a calculat iniţial. Astfel, institutul european de statistică Eurostat a revizuit în creştere deficitul de la 12,7% până la 13,6% din PIB. Diferenţa este relati

Încetinirea revenirii economice la nivel global şi criza financiară gravă prin care trece Grecia au ca principale efecte asupra economiei româneşti amânarea ieşirii din recesiune pentru anul viitor şi dificultăţi în atingerea ţintelor stabilite cu FMI.

Deficitul bugetar al Greciei, în 2009, al fost mai mare decât s-a calculat iniţial. Astfel, institutul european de statistică Eurostat a revizuit în creştere deficitul de la 12,7% până la 13,6% din PIB. Diferenţa este relativ redusă (sub un procent), însă creşterea face cu atât mai dificilă atingerea ţintei de anul acesta, de 8,7% din PIB. Statul elen nu este singurul care şi-a văzut deficitul mafjorat, Bulgaria aflându-se în aceeaşi situaţie. Bulgarii însă au minţit în privinţa deficitului, noul guvern descoperind că au fost făcute plăţi pentru mai multe contracte de achiziţii publice nebugetate. Diferenţa de plăţi a urcat deficitul de la prognoza de 1,9% din PIB până la 3,7%.

Dacă pentru Grecia deficitul mai mare adânceşte criza în care se află, iar pentru Bulgaria majorarea a însemnat amânarea intrării în programul de convergenţă ERM-2 (de adoptare a monedei euro), pentru România o astfel de situaţie ar putea duce la ratarea ţintelor stabilite în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Eurostat a publicat şi pentru România un deficit bugetar mai mare decât cel calculat de INS, respectiv 8,3% faţă de 7,4%. Diferenţa în