În politică, dacă nu produci schimbarea la timp vei fi tu însuți schimbat. Nu e cinism, nu e darwinism politic, nu e imoralitate. Este, pur și simplu, politică.

De cîteva zile circulă zvonul majorării taxelor. Pe la colțuri, economiști depășiți de situație și politicieni depășiți de propriile răspunderi șoptesc exasperați: ”nu e altă soluție!”. Față cu aceste vești, guvernul reacționează cînd sibilinic, cînd contradictoriu. Simt că se pregătește să dea vina pe FMI. Trebuie să o spun limpede: din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile cu mulți dintre colegii mei de partid, o asemenea măsură NU are susținători în PDL. Credem că o majorare de taxe acum ar ucide și puțina viață care mai palpită în economia noastră privată. PDL este partidul de dreapta care crede în economia de piață și care ajută economia privată. PDL nu este partidul bugetului de stat. Credem că un guvern care nu mai are alte soluții decît creșterea taxelor trebuie schimbat cu altul care are și alte soluții. În plină criză, guvernul a reușit în foarte mică măsură să restrîngă cheltuielile publice, să protejeze inițiativa privată și să folosească eficient resursele europene. Acestea erau marile examene ale guvernului. Nu le-a trecut. Mulți spun că e prea devreme pentru bilanț. Mie mi se pare că tempoul crizei economice impune bilanțuri mai rapide decît în mod obișnuit.

Guvernarea se dovedește a fi din ce în ce mai grea. Poate că nu putem mai mult. Poate că nu putem mai bine. Poate că nimeni altcineva nu ar fi putut mai mult și mai bine. Dar nu mai putem continua așa. Nu știu dacă e ceasul al 11-lea sau al 12-lea, dar e ceasul schimbării.

Momentul schimbării întregului mod de a fi în politică a fost marcat de victoria lui Traian Băsescu în alegerile din decembrie 2009. După decembrie 2009 nu mai poți guverna ca înainte de decembrie 2009. Nu numai că exigențele elect