Mai multe articole de specialitate au tratat in utlima perioada legatura dintre vinurile produse din soiul riesling si notele de petrol perceptibile uneori. Conform celor expuse de cercetatorii germani din zona Trier aceasta “mireasma” s-ar datora incalzirii globale, asociata cu un nivel mai ridicat al radiatiilor solare si cu seceta mai accentuata in lunile verii. Totusi, explicatia ar putea fi una mult mai simpla, citim pe blogul Aberatii bahice. Prezenta ardeziei in sol intr-o concentratie mare, precum si continul ridicat de minerale din aceasta roca, ar fi principala cauza responsabila de conexiunea vinului din pahar cu campurile petrolifere din Irak.
Fiind rezident timp de doua luni, respectiv februarie si martie a.c., in zona Mosel-Saar-Ruwer, mai exact in Thornich, la jumatatea distantei dintre Trier si Bernkastel-Kues, mi-am amintit de cele scrise pe blogul lui Mihnea Mironescu despre unele rieslinguri degustate, cu iz de kerosen.
Gazda si in acelasi timp proprietarul cramei unde imi desfasuram activitatea, Joachim Geiben, si-a manifestat interesul pentru a rezolva aceasta aparenta dilema personala. Conform celor discutate cu el si cu alti producatori din aceasta zona, mirosul de petrol perceptibil la deschiderea unei sticle, se datoreaza exclusiv terroir-ului pe care e plantata vita de vie.
Bernkastel-Kues e cunoscut printre viticultorii germani, drept locul cu cele mai bune soluri pentru cultivarea rieslingului, la fel cum Dr.H.Thanisch are renumele de a fi printre cei mai buni producatori din regiunea Mosel. Multe dintre vinurile produse de acesta in zona Bernkastel, prezinta acest iz inconfundabil, la fel ca si in cazul altor producatori din zona (totusi in numar restrans).
Solul este destul de variat de la o parcela la alta, fiind prezente lutul, roca feliata, pietris marunt si humus negru proven
