Dupa cum arata bacalaureatul, tinerii vor intelege ca arta descurcatului ramine singura cerinta vesnica pe plaiurile mioritice, ca viata este nedreapta, iar munca stresanta si paguboasa, fiind interpretata si ca semn de prostie si inadaptare la epoca! Examenul de bacalaureat, la fel ca si cel de admitere in liceu, pare a nu mai reprezenta de mult oglinda cunostintelor unui elev. Relevanta diplomei de bacalaureat a fost mereu indoielnica in tranzitie, iar valul modificarilor de circumstanta nu are cum sa-i intareasca semnificatia. Partea cu adevarat dramatica este ca admiterea la facultate este influentata sau chiar se bazeaza in totalitate pe aceasta diploma. Apoi, examenele de bacalaureat nu au facut, pina acum, decit sa asigure privilegierea invatarii bazate pe memorare mecanica, in timp ce se face mare caz de competente si creativitate. Criza evaluarii are, la rindul ei, un puternic impact pe piata muncii. Plecind de la examenele miraculoase prin rezultate, vom avea reactii in lant: geniile bacalaureatului isi vor da masura competentelor reale in "cimpul muncii", unde vor trage si mai jos productivitatea si sansele companiilor romanesti de a face fata competitiei, importurile vor creste, falimentul va afecta productia autohtona, bugetele vor fi tot mai mici, iar pentru invatamint resursele vor fi tot mai putine. Intr-un mediu economic unde abilitatile si competentele conteaza, acolo unde rezultatele se masoara in "ceea ce stii sa faci" (pentru tine, pentru angajator, pentru societate) si nu in ceea ce arata diploma, rezultatele fara acoperire obtinute la examenele finale sint perfect nerelevante, daca nu de-a dreptul mistificatoare. Vom ajunge astfel sa certificam competente imaginare pentru armate de semidocti. Inflatia de diplome fara relevanta este daunatoare pentru toata lumea, ea presupunind costuri sociale ridicate. Nu vom avea nici o forta de munca bine ins