Dacă în anii ’80, în România erau peste 220.000 de bivoli, acum mai sunt 17.000. Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania va organiza, la Agraria, prima expoziţie de bivoli, în 7 mai.

Reprezentanţii asociaţiei doresc să încurajeze, astfel, şi alţi fermieri să crească aceste animale. „Avantajele ar fi multe. Sunt animale rezistente, nu fac boli, nu sunt pretenţioase la mâncare, laptele, deşi e gras, nu are colesterol”, spune Călin Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania.

„Deocamdată, la noi nici nu există procesatori de lapte de bivoliţă. Am făcut un proiect, şi urmează să ridicăm o fabrică de procesare a acestui lapte la Dej. La început, vom procesa câte 5000 de litri pe zi, dar putem merge şi până la 10.000.”, spune Zanc. Nici cosumatorul român nu este obişnuit cu laptele de bivoliţă. „Avem două automate de lapte în Cluj, însă trece greu când oamenii văd că e de bivoliţă, deşi are calităţi nutritive deosebite”, spune crescătorul. În schimb, în străinătate, este apreciat. „Avem cereri din Norvegia şi Germania, pentru laptele de bivoliţă. Şi animale am vândut, în special în Anglia, Franţa, Italia sau Elveţia. Practic, ei îşi repopulează zonele lor cu bivolul românesc.

Rasă omologată în 1987

Bivolul românesc, rasa autohtonă, a fost omologat în 1987, de către profesorul Constantin Velea. „Bivolul de la noi a pătruns în ţară prin sud, dinspre Bulgaria, dar şi din est, o dată cu popoarele migratoare. De 1500 de ani este crescut la noi”, spune profesorul Velea. „Omologarea a fost o performanţă, de vreme ce Italia, de exemplu, şi-a omologat rasa proprie de abia în 2007”, mai spune Călin Zanc. Numai că populaţia de bivoli din România este în continuă scădere. Dacă în anii ’80, în România erau peste 220.000 de bivoli, acum mai sunt 17.000, adică s-a înregistrat o scădere a efectivelor de aproape 13 ori. „Şi