După un an de acord cu Fondul Monetar, România are cu aproape 250.000 mai mulţi şomeri şi datorii ce vor apăsa pe umărul plătitorilor de taxe. FMI ne-a dat banii, iar noi i-am folosit pentru pensii şi salarii. Nicio investiţie şi nimic care să ne scoată din recesiune. Pentru asta vom plăti tot mai scump în următorii ani.

În urmă cu un an, Fondul Monetar Internaţional vira României prima tranşă din împrumut, în valoare de 4,9 miliarde de euro. Întreaga sumă a fost direcţionată către Banca Naţională a României.

La scurt timp, intra în Trezoreria statului şi prima tranşă, în valoare de 1,5 miliarde de euro, de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi ceilalţi finanţatori externi. De atunci, deşi cu unele amânări în ultimul trimestru din 2009, România a mai primit încă 3,45 miliarde de euro.

Pensii şi salarii

Ce a făcut statul cu banii de la FMI şi cum i-a gestionat pentru ieşirea din criză? „Nu pot să spun dacă aceşti bani au folosit la ceva pentru că nu se vede niciun rezultat", spune analistul Ilie Şerbănescu. El susţine că banii de la finanţatorii externi au ajuns într-o formă sau alta în băncile cu capital străin din România, statul neavând prea mult spaţiu de manevră.

Finanţele s-au împrumutat la bănci şi au avut de rambursat, pe lângă creditul propriu-zis, şi dobânda. În rest, s-au plătit pensii şi salarii bugetarilor. Investiţiile au fost uitate. Doar 0,5% din totalul cheltuielilor raportate la finele primului trimestru erau de capital, respectiv 2,45 miliarde de lei.

Mai mult, reducerea cheltuielilor bugetare, restructurarea aparatului administrativ şi scăderea arieratelor (datorii ale statului către firme), recomandări ale Fondului, au rămas la stadiul de promisiuni. Iar acum, impotenţa guvernanţilor de a reduce cheltuielile bugetare ar putea împinge la măsuri extreme: majorarea taxei pe valoarea ad