Intervalul 2009-2010 înseamnă, pentru multe state ale Uniunii Europene, o adevărată provocare, o regândire a strategiilor guvernamentale în vederea depăşirii crizei economice, dar şi măsuri de austeritate dure şi extrem de nepopulare, cum ar fi ingheţarea salariilor în sectorul public.

Grecia, spre exemplu, ţară care deja a solicitat ajutor financiar pentru a evita colapsul economic, trebuie să accepte şi să implementeze măsuri de austeritate în valoare de 24 de miliarde de euro, potrivit Băncii Mondiale, condiţie esenţială pentru a putea beneficia de sprijinul UE şi FMI. Cea mai drastică măsură va fi reprezentată de îngheţarea salariilor timp de trei ani în sectorul public, anunţ care deja a stârnit reacţia violentă a bugetarilor. Cu un impact uriaş va fi şi majorarea valorii TVA la 23%, măsură care va afecta toate categoriile implicate în economie: producători, comercianţi, cumpărători sau investitori.

Bugetarii şi pensionarii, cei mai afectaţi

Cu o situaţie mai puţin gravă, dar periculoasă dacă nu se reuşeşte corectarea deficitului, România a procedat la reducerea fondului de salarii în sectorul public şi limitarea bonusurilor, a introdus un impozit pe cifra de afaceri şi, cel mai recent, a anunţat că TVA-ul ar putea fi majorat chiar cu cinci procente.

Nici în ţara vecină, Bulgaria, lucrurile nu stau prea bine. Guvernul de la Sofia a anunţat, de asemenea, că salariile bugetarilor vor fi îngheţate, fără a se preciza durata acestei măsuri. Mai mult, au fost diminuate bugetele alocate subvenţiilor şi investiţiilor şi, per ansamblu, se urmăreşte reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare.

Măsuri drastice va lua şi Estonia, iar autorităţile de la Talin au făcut deja publică lista acestora. Cele mai multe dintre ele vor avea un impact major mai ales asupra zonei sociale: reducerea fondului public de salarii cu 18%, reducerea cheltuielilor