Economia românească este tot mai dependentă de sectorul producţiei de maşini şi componente. Conform ACAROM, cifra de afaceri a acestei industrii a sărit de opt miliarde de euro. Criza din industria auto românească este în plină desfăşurare. Vânzările de autovehicule s-au prăbuşit, iar producătorii de componente îşi găsesc tot mai greu pieţe de desfacere. Cu toate acestea, preşedintele Asociaţiei Constructorilor Români de Automobile (AC
Economia românească este tot mai dependentă de sectorul producţiei de maşini şi componente. Conform ACAROM, cifra de afaceri a acestei industrii a sărit de opt miliarde de euro.
Criza din industria auto românească este în plină desfăşurare. Vânzările de autovehicule s-au prăbuşit, iar producătorii de componente îşi găsesc tot mai greu pieţe de desfacere. Cu toate acestea, preşedintele Asociaţiei Constructorilor Români de Automobile (ACAROM), Constantin Stroe, consideră că graţie acestei industrii, economia românească a reuşit să reziste mult mai bine în faţa vicisitudinilor din ultima perioadă. Cu o cifră cumulată de afaceri estimată la 8,1 miliarde de euro, adică mai mare decât cea din întreaga agricultură (7,5 mld. euro), companiile producătoare de autovehicule şi componente reuşesc să supravieţuiască şi chiar să se dezvolte. Ponderea este deţinută de producătorii de subansambluri precum baterii, pneuri, cablaje sau mase plastice care cumulau, în 2008, afaceri de 3,07 miliarde de euro, însă şi constructorii de componente mecanice au realizat afaceri de 2,195 miliarde de euro. Diferenţa până la 8,1 miliarde este realizată de producătorii de autoturisme (2,638 mld. euro) şi de cei care construiesc caroserii şi remorci (0,144 mld. euro). Cifrele date publicităţii săptămâna trecută de ACAROM relevă însă şi aspecte negative. Astfel, în timp ce slovacii produceau, în 2008, 106,6 autoturisme la 1.000 de locui
