Robert se obişnuise ca lumea să-i observe mereu aluniţele de pe corp şi le spunea tuturor că le are din naştere şi că seamănă cu tatăl său. „Cam multe aluniţe ai!", i-a spus într-un final şi un medic la care se dusese pentru o altă problemă de sănătate. Peste câteva zile, s-a întors în cabinetul dermatologului pentru o consultaţie şi a aflat că una dintre aluniţe trebuie scoasă. „Robert avea mai multe aluniţe atipice. Una dintre ele mi-a atras atenţia, iar el mi-a spus că în ultimul timp se mărise, că-şi schimbase culoarea şi că se lovise de mai multe ori în zona respectivă", spune Laurenţiu Vlădău, medic dermatolog la Spitalul Colentina din Bucureşti, specialistul care l-a consultat pe Robert.
„Am simţit că se scurge totul din mine"
Înainte de a scoate o aluniţă atipică, medicii o analizează la microscop, tehnica fiind denumită dermatoscopie. Aceasta le permite specialiştilor să vadă pigmentul din zona respectivă şi să decidă dacă este sau nu nevoie să scoată aluniţa pentru a pune un diagnostic clar. Excizia se face sub anestezie locală şi durează aproximativ o oră. „Se excizează aluniţa până la muşchi şi o zonă din jurul ei de 0,5 cm şi se duc la laboratorul de histopatologie. Acolo se deshidratează, se prelucrează în parafină, se taie în bucăţi foarte mici care se pun pe o lamă de examinare. După ce se colorează cu substanţa specială, lama este examinată la microscop, se analizează celulă cu celulă şi se pune un diagnostic cu certitudine", explică Laurenţiu Vlădău. Rezultatele se pot afla în aproximativ trei săptămâni. Tot atât a avut de aşteptat şi Robert, timp în care nu s-a îngrijorat deloc. Când a aflat că are melanom în stadiul 1, i-a fugit pământul de sub picioare. „Am simţit că se scurge totul din mine", îşi aminteşte el.
Ajuns la oncologie, la Spitalul Fundeni, a aflat că în două zile începe tratamentul cu citos
