Prima autostradă românească realizată printr-un parteneriat public-privat a fost şi primul eşec. La rând stau Ploieşti-Buzău-Focşani, Sibiu-Piteşti şi Ploieşti-Comarnic. Cel mai important proiect de infrastructură din România realizat în regim de parteneriat public-privat (PPP) a rămas doar o hârtie fără valoare. Construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, care ar fi trebuit să coste 1,2 miliarde de euro şi avea ca termen de finalizare 2014, se amână cu cel

Prima autostradă românească realizată printr-un parteneriat public-privat a fost şi primul eşec. La rând stau Ploieşti-Buzău-Focşani, Sibiu-Piteşti şi Ploieşti-Comarnic.

Cel mai important proiect de infrastructură din România realizat în regim de parteneriat public-privat (PPP) a rămas doar o hârtie fără valoare. Construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, care ar fi trebuit să coste 1,2 miliarde de euro şi avea ca termen de finalizare 2014, se amână cu cel puţin un an. Asta, în cazul în care statul român va iniţia rapid noi proceduri de licitaţie şi va găsi un partener serios care să nu denunţe contractul, ca în cazul Vinci-Aktor. „În acest moment, analizăm posibilităţile de finanţare a proiectului Comarnic-Braşov şi vom face publică decizia privind momentul şi modul în care vom construi acest tronson“, a declarat pentru Capital directorul general al Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorina Tiron. Numai că, în afara găsirii unui nou partener privat pentru proiect, orice altă soluţie pare imposibil de luat în calcul în acest moment, din cauza alocărilor bugetare extrem de mici. „Pasul următor este reluarea cât mai rapid a procedurilor de licitaţie. Acestea pot urma vechiul parcurs, caz în care ar dura între şase şi nouă luni, sau se poate aştepta legea parteneriatului public-privat, aflată acum în Parlament, caz în care demersul ar fi scurtat