Creşterea cotei unice de impozitare este ultima şi cea mai rea dintre soluţiile la deficitul bugetar, iar acest lucru este cunoscut atât de guvernanţii noştri cât şi de reprezentanţii FMI, aflaţi în procesul de evaluare trimestrial şi de analiză pentru eliberarea celei de a cincea tranşe de împrumut, în valoare de 850 de milioane de euro.

De trei zile, presa a dat drept certă majorarea TVA şi a impozitului pe profit, confundând procesul de evaluare a rezultatelor economice din primul trimestru şi de analiză pe termen mediu şi în context mai larg, la care procedează reprezentanţii noştri şi ai FMI, cu un proces de "negociere".

În realitate, alaltăieri, cele două părţi încă nu ajunseseră să se înţeleagă asupra realităţii deficitului bugetar, varianta susţinută de autorităţile noastre avansând (în cel mai rău caz) o cifră cu 4 miliarde de lei mai scăzută decât cea avansată de FMI.

Un motiv suficient ca misiunea FMI să-şi prelungească sesiunea de aici cu încă două zile (ştire care a fost difuzată ieri) faţă de cât fusese programată să dureze iniţial.

La acea dată, orice ipoteză despre creşterea taxelor şi/sau a impozitelor era simplă speculaţie jurnalistică.

După agrearea cifrei abaterii de la criteriile negociate în acordul de împrumut, părţile purced la un algoritm de evaluare a soluţiilor, structurat pe principiul protecţiei mediului de afaceri, în primul rând, astfel că înăsprirea impozitului pe profit reprezintă ultima opţiune.

În ordine, prima soluţie evaluată o reprezintă posibilitatea unui nou împrumut, iar ştirile de ieri anunţau că Fondul Monetar Internaţional va aproba majorarea ţintei de deficit bugetar, ceea ce deschide poarta unei astfel de rezolvări, pentru moment.

A doua soluţie cercetată, în ordine, este posibilitatea diminuării cheltuielilor bugetare, iar ştirile de ieri anunţau că disponibilizările din sectorul