* Şase din cele zece companii de stat supravegheate de FMI pentru restanţele la bugetul public au continuat să-şi crească datoriile în perioada monitorizării
Una din măsurile de forţă pentru echilibrarea bugetelor publice convenită de autorităţile noastre cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost cea a reducerii drastrice a datoriilor restante ale marilor companii către bugetele publice (arierate).
Pentru asta, în luna ianuarie, Guvernul a făcut un plan de reducere a arieratelor companiilor de stat care, de-a lungul timpului, s-au dovedit a fi adevărate găuri negre pentru bugetul de stat.
Zece societăţi de stat, în marea lor majoritate din subordinea ministerelor Economiei şi Transporturilor, au intrat, la începutul anului, într-un proces de monitorizare din partea experţilor FMI.
Autorităţile noastre îşi luaseră atunci angajamentul că vor aplica planuri de restructurare la societăţile cu probleme, pentru rentabilizarea activităţii, dar şi pentru reducerea deficitului bugetar, subiect extrem de "fierbinte" acum , când se discută fie despre lărgirea bazei de impozitare, fie despre înăsprirea fiscalităţii.
De atunci, însă, au trecut aproape patru luni, dar problema datoriilor celor zece companii de stat nu numai că nu a fost rezolvată, ci s-a acutizat.
Nici măsura concedierilor nu şi-a dovedit eficienţa, dacă, la şase din cele zece societăţi aflate în supravegherea FMI, datoriile au continuat să crească în primul trimestru din acest an.
* "Găurile negre" s-au adâncit cu 48,9 milioane lei
Un exemplu este Compania Naţională a Huilei (CNH) ale cărei datorii la bugetul de stat au crescut, în primele trei luni ale anului, cu 39 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), după cum reiese din listele marilor contribuabili cu obligaţii restante publicate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, la 31 decembr