Criza datoriilor de stat din zona euro, centrată pe Grecia, este, din multe puncte de vedere, o consecinţă a existenţei monedei euro, concepută pentru a declanşa o explozie a creditului în Europa, dar s-a extins cu prea multă indulgenţă în unele ţări, consideră Kenneth Rogoff, profesor la Harvard. Reputatul profesor de economie de la Harvard arată, într-un comentariu publicat de Financial Times, că actuala criză a datoriilor de stat este în acelaşi timp "un produs al succesu

Criza datoriilor de stat din zona euro, centrată pe Grecia, este, din multe puncte de vedere, o consecinţă a existenţei monedei euro, concepută pentru a declanşa o explozie a creditului în Europa, dar s-a extins cu prea multă indulgenţă în unele ţări, consideră Kenneth Rogoff, profesor la Harvard.

Reputatul profesor de economie de la Harvard arată, într-un comentariu publicat de Financial Times, că actuala criză a datoriilor de stat este în acelaşi timp "un produs al succesului euro, dar şi al eşecului monedei unice".

Crearea zonei euro şi-a atins efectul scontat, asigurând finanţare la dobânzi scăzute, într-o monedă stabilă, pentru statele considerate demne să intre în zona euro şi pentru companiile şi populaţia de acolo. Însă liderii UE au fost, în opinia reputatului economist, prea indulgenţi atunci când au acceptat să "îndoaie" regulile pentru a facilita adoptarea valutei unice în unele ţări cu o "istorie financiară pătată".

Potrivit cercetărilor efectuate de Rogoff alături de Carmen Reinhart, profesor de economie la Universitatea din Maryland, o ţară trebuie să treacă printr-un proces dureros de tranziţie care poate dura până la 75 de ani înainte să "promoveze" de la statutul de economie emergentă.

Moneda euro, o momeală

"Douăzeci de ani fără, să spunem, o criză a datoriei de stat este o realizare semnificativă, dar nu e nici pe departe suficient pentru a