Fără împrumuturi, după ce statul plăteşte factura socială, pensiile şi cheltuielile proprii, în vistierie rămân doar 9 lei din fiecare 100 de lei încasaţi de stat.

România SRL nu a avut bani în primele trei luni ale acestui an decât pentru asistenţă socială, salariile bugetarilor şi pentru cheltuielile statului legate de bunuri şi de servicii. Astfel, în timp ce în primul trimestru statul a încasat 37,53 miliarde de lei, cheltuielile totale s-au ridicat la 45,75 miliarde de lei, diferenţa dintre încasările şi plăţile statului fiind asigurată prin împrumuturi. Astfel, din fiecare 100 de lei încasaţi de stat, 46 de lei au fost alocaţi asistenţei sociale, 30 de lei s-au cheltuit pe salariile bugetarilor şi 15 lei pe bunurile şi serviciile statului, după cum reiese din execuţia bugetară pe primul trimestru. Practic, chiar şi cu reducerea investiţiilor (a cheltuielilor de capital) la zero, statul tot nu are bani să plătească şi asistenţa socială şi salariile bugetarilor şi să asigure şi funcţionarea instituţiilor fără să se împrumute.

Dacă nu s-ar împrumuta statul, după plata facturii sociale, a lefurilor bugetarilor şi a bunurilor şi serviciilor, în vistieria naţională ar mai rămâne doar 9 lei din care ar trebui să se acopere şi transferurile de bani către unităţile teritorial-administrative şi subvenţiile şi investiţiile şi plata dobânzilor la bănci.

O factură socială prea mare pentru o economie mică

Atât oficialii BNR, cât şi majoritatea economiştilor locali, dar şi ai FMI susţin că factura socială a României este prea mare în comparaţie cu veniturile foarte scăzute ale statului ca pondere în PIB.

În timp ce în UE ponderea veniturilor statului în PIB este de 40% în România rareori a trecut de 30%. Diferenţa dintre aceste ponderi este dată de evaziunea fiscală, Finanţele estimând recent că "economia neobservată" este de circa 30% din PIB, c