După decizia Curţii Constituţionale, toată lumea a rămas ca iepurele în faţa farurilor.
Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale privind mutilarea ANI, inclusiv opinia separată a trei judecători. Faptele se confirmă: după ce a declarat ca fiind neconstituţionale patru din cele opt articole cu care a fost sesizată, Curtea s-a apucat din oficiu, fără ca legea proprie să-i permită, să examineze şi articole asupra cărora nu a fost sesizată şi a declarat că e neconstituţională publicarea pe internet a declaraţiilor de avere. Toată lumea a rămas înlemnită, ca iepurele cu farurile în ochi, şi s-a apucat să chinuiască legea ca să respecte întocmai şi integral această decizie. Să clipim un pic şi să examinăm, tot din oficiu, faptele şi, mai ales, făptaşii.
Sunt funcţionari publici? Da, în sensul larg al termenului. Erau în exerciţiul atribuţiilor de serviciu? Categoric. Au acţionat cu ştiinţă? Sigur, pentru că trei judecători au formulat opinie separată şi le-au semnalat celorlalţi şase că nu au voie să examineze articole asupra cărora nu au fost sesizaţi. Au îndeplinit în mod defectuos un act? Da, căci şi-au depăşit atribuţiile cu care legea i-a investit. Au cauzat o tulburare însemnată unei instituţii de stat? Oho, chiar mai multora: ANI, Guvern, Parlament.
Iată acum o definiţie: „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani". Aşa defineşte Codul penal abuzul în serviciu contra intereselor publice.
Ce-i lipseşte procurorului general să se sesizeze din oficiu şi să lanseze o anchetă? Nu ştiu. Atenţie: eu nu pun în discuţie caracterul definitiv şi general obligatoriu al de
