“O parte din motivele pentru care Curtea a luat această decizie sunt politice”

Pe 11 mai, noul proiect al Legii A.N.I. urmează a intra la vot în Senat, după ce un întreg capitol a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională. Vi se par convingătoare argumentele care au fost oferite atunci când a fost invocată neconstituţionalitatea?

Curtea ridică mai multe probleme atunci când declară capitolele respective ca fiind neconstituţionale. În mare, însă, decizia Curţii este întemeiată. Vorbeşte la un moment dat despre îmbogăţire ilicită şi despre faptul că confiscarea bunurilor nu se face conform Constituţiei decât în materie penală sau contravenţională. Asta înseamnă că procedura, aşa cum era ea stabilită în Legea A.N.I., nu respecta acest principiu constituţional. În lege se spunea că există bunuri nejustificate şi că acele bunuri se confiscă. Nejustificarea înseamnă în primul rând o răsturnare a sarcinii probei – deci, nu mai vine autoritatea publică să demonstreze că averea e ilicită, ci trebuie ca persoana respectivă să probeze că averea provine dintr-o sursă legală –, care nu este inclusă în Dreptul român, iar pe de altă parte, la acel caracter nejustificat se poate ajunge din neglijenţă sau din diverse alte cauze, astfel că nu există temei pentru confiscarea unui bun nejustificat.

Cum vă explicaţi că, aproape trei ani, legea a fost bună şi, dintr-o dată, intervine “revelaţia” neconstituţionalităţii ei?

Ca să fim cinstiţi, o parte dintre motivele pentru care Curtea Constituţională a luat această decizie sunt motive politice. A.N.I. a avut o atitudine de jandarm faţă de celelalte autorităţi publice – o atitudine care nu reieşea din textul legii –, oamenii de aici au fost prea puţin aplecaţi spre colaborare. Această atitudine arogantă, manifestată atât pe parcursul investigaţiilor la A.N.I., cât şi pe parcursul pr