Doamna Jeni, fosta mea bonă din Republica Moldova, spunea, profetic, că o să vină vremea în care vom înghiţi doar „pastile de hrană“. Nu sîntem departe de aceasta nici azi, cînd cumpărăm tot mai multe „preambalate“ de la supermarket. De aceea e reconfortant să vezi că, pe ici, pe colo, mai există şi cîte o alternativă la trendul principal standardiza(n)t.
Magazinele de produse tradiţionale, precum şi cele bio reprezintă două posibile alternative de acest gen. Şi unele, şi altele mută accentul de pe cantitate pe calitate. În cazul ambelor tipuri de produse nu contează atît cît de multe şi cît de repede sînt făcute, ci cum, cu ce ingrediente şi cu ce efecte asupra sănătăţii beneficiarilor.
Flavius Hadadea, farmacist, patronul (alături de soţie) al magazinului „Bio“, ne lămureşte că „bio“ înseamnă: „standard de calitate, certificat – conform legislaţiei clară în domeniu“. Tot el ne explică cum produsele din magazinul lui, de pildă uleiul presat la rece sau vinul ecologic, necesită un proces de fabricaţie mai complicat şi mai costisitor decît cele fabricate în serie: în cazul uleiului – cel mai sănătos este cel produs prin presare la rece. Dar această modalitate are şi cel mai mic randament. Procedeele celelalte, mai moderne (încălzirea boabelor sau extracţia chimică) pierd o mare parte din calităţile iniţiale ale plantei.
La fel se întîmplă cu vinul ecologic: „se începe cu un proces de certificare a solului (pentru care acesta trebuie să treacă printr-o perioadă de conversie de trei ani în care nu este stropit cu chimicale). Apoi apar culturile, care nu trebuie tratate cu pesticide, ci cu produse naturale. La nivel de procesare: limpezirea se face prin răcire, iar în loc de sulfiţi se arde sulf, şi fumul respectiv e folosit pentru tratarea vinului“ (Flavius Hadadea).
Toate aceste proceduri determină o producţie mai mică (cam între 30 şi 50% di
