De duminică, 9 mai 2010, şi până la finele lunii septembrie, muzica de promenadă va răsuna din nou la sfârşit de săptămână, pe aleea de sub Tâmpa. În foişorul din vecinătatea apeductului Kertsch, fanfarele din judeţul Braşov vor susţine spectacole în fiecare duminică, de la ora 12.00.

În mod excepţional, duminică, 9 mai, cu prilejul Zilei Europei, concertul va începe la ora 11.00 şi va fi susţinut de fanfara Colegiului Naţional „Andrei Şaguna" formată din elevi de gimnaziu, precum şi de fanfara din Vulcan.

La Braşov, concertele de promenadă au o tradiţie de peste o sută de ani, fiind reluate în anul 2007. Ascultând fanfara, braşovenii şi turiştii au ocazia să-şi amintească de vremurile tinereţii sau să prindă gustul unei muzici antrenante şi spectaculoase. În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, aceste concerte nu vor mai avea loc.

Tradiţia muzicii de fanfară în Ţara Bârsei

Primele fanfare săseşti în comunele din Ţara Bârsei s-au înfiinţat - după modelul celor din Boemia - în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Scopul lor a fost să contribuie la desfăşurarea tuturor festivităţilor şi activităţilor culturale laice şi religioase ale comunităţilor săseşti - nunţi, înmormântări, baluri, comemorări. Muzicanţii nu erau profesionişti, nici măcar lăutari, ci erau tineri ţărani sau meseriaşi, iubitori de muzică, unii provenind din familii înstărite, de vază. Fanfarele erau instruite de învăţători pricepuţi, de organişti sau de muzicanţi militari pensionaţi. La început, repertoriul fanfarelor era format din marşuri, polci, valsuri şi marşuri funebre.

În secolul XX apar şi partituri mai pretenţioase, ca uverturi la opere şi operete mai ales din creaţia compozitorilor clasici italieni (Verdi, Rossini etc.), şi tot atunci se organizează primele concerte de fanfară. Cu timpul, repertoriul fanfarelor se lărgeşte cu muzică românească şi maghiară