"Măsuri dure, luate într-o situaţie foarte dură". Aşa caracterizează profesorul de economie Daniel Daianu decizia anunţată de preşedintele Băsescu de a reduce fondurile de salarii şi pensii. "Efectul asupra cheltuielilor agregate va fi negativ. Şi din păcate, măsura care ar fi putut contracara acest efect negativ- atragerea de fonduri europene, iese din discuţie", mai apreciază fostul ministru de Finanţe şi europarlamentar. Bancherii spun însă că măsura ar putea avea un efect de bumerang. "A reduce fondul de salarii înseamnă a reduce şi sumele pe care statul le preleva prin impozite, dacă nu chiar a renunţa la aceste sume şi a scoate din buzunar cheltuieli cu somerii care vor apărea", a declarat pentru HotNews preşedintele unei bănci comerciale.

"Aici problema se pune vrei sau nu următoarea tranşă de la Fond", mai explică Daniel Daianu. Potrivit acestuia, ratarea următoarei tranşe înseamnă împrumutarea la dobânzi mult mai mari pe care România nu şi le poate permite. Mediul de afaceri apreciază măsurile anunţate de Băsescu bucuroşi că nu îi afectează direct. "Până acum mediul de afaceri privat şi-a redus fondul de salarii cu 35%. Nu e normal să facă şi statul la fel?" se întreabă Cristian Parvan, vicepreşedintele AOAR. Câtă vreme nu s-au atins de taxele principale, eu ca mic întreprinzător sunt liniştit", mai spune Parvan.

Bancherii spun însă că scăderea cu 25% a fondului de salarii va îi va afecta pe clienţi şi ar putea avea un efect contrar. Statul reduce salariile şi prin urmare încasările prelevate ca impozit. Clientul bancar îşi vede veniturile diminuate şi capacitatea de a relaţiona cu banca mult mai scăzută. Probabil că în anumite zone vor fi şi concedieri, ceea ce va face că statul să plătească ajutoare de şomaj, nu să încaseze impozite pe venit. Măsurile sunt dure dar efectele lor se vor vedea după 2-3 trimestre", a spus pentru Hot