Favorizată de o predispoziţie genetică, migrena poate fi declanşată de o varietate de factori, nu întotdeauna uşor de anticipat. Iată care sunt cele mai frecvente cauze.
Un simptom care nu iartă pe nimeni, durerea de cap poate ţine de o maladie moştenită genetic. 70 la sută din cei afectaţi de migrenă au o rudă de gradul întâi care suferă de această boală.
Este însoţită de o stare de greaţă
Durerea provocată de migrenă afectează doar o jumătate a capului, este agravată de activităţile fizice cotidiene şi deseori se însoţeşte de sensibilitate la lumină şi la zgomote, de greaţă şi de vărsături. În o treime din cazuri, episodul dureros este precedat de aşa-numita aură.
Aceasta este o perioadă de aproximativ 30 de minute în care capacitatea vizuală scade şi apar tulburări precum senzaţia de distorsiune a imaginilor, străfulgerările luminoase şi punctele negre.
Cauzele, neelucidate complet
Pentru diagnosticarea migrenei, trebuie eliminate alte posibile cauze de cefalee. Astfel, pot da dureri de cap formaţiuni intracraniene de tipul tumorilor sau anevrismelor, nevralgii sau infecţii ale nervilor, dar şi încordarea muşchilor cefei. Migrena apare din cauza unei anomalii de excitabilitate a creierului. Se pare că un dezechilibru biochimic activează anumiţi neuroni din creier, de la care semnalele se transmit la nivelul vaselor de sânge intra- şi extracraniene.
Acestea trec printr-o succesiune de modificări constând în contracţii şi dilatări, iar modificările provoacă durere. Un alt factor implicat în mecanismul de apariţie a cefaleei este nervul trigemen, unul dintre nervii cranieni. El amplifică senzaţia dureroasă şi provoacă sensibilitate la lumină, greaţă şi vărsături. Printre substanţele cu rol în apariţia episodului migrenos se numără serotonina şi oxidul nitric, care acţionează asupra vaselor de sânge.
Cafeaua şi alcoolul,
