Primul răspuns vine de la o tânără, Terhi Sjoblom. Fata are un prieten român. Ea nu exclude posibilitatea ca în viitor să locuiască, cel puţin o perioadă, în România. Un domn între două vârste, cu mustaţă şi barbişon, Hannu Kosonen, vrea să-l descopere pe Mircea Eliade; asta înseamnă să-i citească opera în graiul original. Altcineva şi-a cumpărat o casă de vacanţă în România şi n-ar vrea să se înţeleagă doar prin semne cu noii săi vecini. Iar o doamnă e interesată nu doar de limba română, ci şi de animalele din Carpaţi, pentru protejarea cărora militează.
Răscrucea vieţii, în Cehia
Alexandru Lazăr ştie patru limbi străine: engleza, franceza, spaniola şi suomi (finlandeză). Este absolvent al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza" din Iaşi în anul 2003. Viaţa i s-a schimbat radical când s-a dus în Cehia, la o bursă de studii. Acolo şi-a întâlnit viitoarea soţie, o finlandeză, pe Tarja. Acum au împreună o fetiţă de 3 ani - Sanni. Abia în 2005 a decis românul să se mute în Finlanda. „Definitiv", spune el.
Ajutor de la statul finlandez
Alexandru şi-a echivalat fără probleme studiile absolvite în România, în raport cu standardele finlandeze. Are deja statutul de rezident permanent în noua sa patrie, cu drept de vot în alegerile locale. Ieşeanul a urmat cursurile de master ale Universităţii din Helsinki, la specializarea Filologie Franceză. Ne povesteşte ce înseamnă să urmezi cursuri la acest nivel în Finlanda: nu numai că totul a fost gratuit, dar a primit un ajutor în valoare de 430 euro pe lună, plus reduceri substanţiale de tarif pentru felurite servicii sociale. Spre exemplu, la stomatologie. „Mi-am pus la punct toată dantura", spune omul nostru, care a plătit şase euro pentru fiecare dinte.
Ca să înţelegeţi cum poate cineva să organizeze un curs de limba română în Finlanda, trebuie precizat că sistemul şcolar finland