O întrebare mereu actuală, dar la care nu există un răspuns simplu. Că subiectul este de actualitate, o dovedeşte şi faptul ca joi artiştii francezi au organizat o zi naţională de acţiune pentru a protesta împotriva reducerii bugetelor culturale. O analiză de Matei Vişniec.
O întrebare mereu actuală, dar la care nu există un răspuns simplu.
Că subiectul este de actualitate, o dovedeşte şi faptul ca joi artiştii francezi au organizat o zi naţională de acţiune pentru a protesta împotriva reducerii bugetelor culturale.
În paranteză fie spus, ei au ales ziua de 6 mai pentru că la această dată se împlinesc 3 ani de când a fost ales preşedinte Nicolas Sarkozy. Deci este maniera lor de a spune "Bon Anniversaire".
Şi mai interesant este însă faptul că subiectul este analizat în presa străină, iar ultimul număr al revistei "Courrier International" dedică un întreg dosar Franţei şi declinului cultural francez. Ceea ce nu înseamnă că în străinătate comentatorii fenomenului ar fi de acord unii cu alţii şi că ar pune acelaşi diagnostic culturii franceze muribunde.
Cotidianul german “Die Welt” şi cotidianul belgian “La Libre Berlgique” scriau recent despre aşa-zisa moarte lentă a culturii franceze şi ajungeau la concluzia că această cultură este de fapt sufocată de elitism şi de prea multele subvenţii de stat.
Iar cotidianul german “Frankfurter Allgemeine Zeitung” mai sublina că de fapt această agonie a culturii francez nu e un lucru rău, pentru că în felul acesta francezii devin în sfârşit mai puţin elitişti şi se deschid spre lume.
Ciudat este că în Statele Unite, două ziare au percepţii diferite despre aşa-zisa pierdere de altitudine suferită de cultura franceză. Ziarul “The Wall Street Journal” constata că s-a terminat cu fosta dominaţie a limbii franceze şi că de fapt Franţa este în declin de două sute de ani.
Ceva mai puţin causti