Vestea că Executivul a dat bani pentru biserici a fost o surpriză pentru mulţi dintre preoţi. Mai ales că unii recunosc că nu au cerut bani sau se aşteptau la sume mai mici decât au primit.

„300.000 de lei? Sunteţi sigur? Eu n-am fost anunţat. Avem o biserică mică şi ne-ar trebui nişte bani să facem pictura, să cumpărăm iconostasul... Dar n-am cerut la Guvern nici un ban. Am făcut o cerere la prefectură, dar n-am cerut o anumită sumă, cât pot... Poate dânşii au trimis mai departe", şi-a manifestat mirarea Vasile Colopelnic, parohul Bisericii Greco-Catolice din satul Valea Vişeului (Comuna Bistra, judeţul Maramureş). Acesta a explicat României libere că la slujbele sale vin 32 de familii. Primarul Comunei Bistra, Vasile Blidar (PDL), a declarat însă că meritul finanţării cu 300.000 de lei ar aparţine exclusiv parohului Colopelnic. „Acolo există o comunitate de peste 1.600 de locuitori şi există o biserică ortodoxă şi una greco-catolică, care au fost ridicate prin donaţiile oamenilor locului. La biserica greco-catolică, una micuţă, trebuie din ceea ce ştiu eu, să se facă pictura, acum fiind doar construcţia gata", a mai arătat primarul Vasile Blidar.

Lanţul slăbiciunilor

În ultimii ani, politicienii au făcut o tradiţie din susţinerea bisericilor din oraşul sau colegiul lor, plecând de la importanţa pe care alegătorii o acordă acestora. Cum reuşesc ei să convingă Guvernul să aloce banii respectivi? Dacă sunt din opoziţie, astfel de lucruri se negociază în momentele sensibile pentru Guvern, de genul dezbaterilor la proiectele de buget. Dacă sunt de la putere, soluţia e şi mai la îndemână. Politicienii spun însă la unison că este bine că Executivul a alocat recent, în perioadă de acută criză, 54,56 milioane de lei pentru 1.334 de biserici din întreaga ţară. Sumă care ar fi trebuit să fie şi mai mare în opinia şefului Secretariatului de Stat pent