Este cura de slăbire impusă aparatului de stat o veste bună pentru sectorul privat? Deocamdată, tăierea dură a cheltuielilor publice salariale și sociale i-a provocat doar un răsuflet de ușurare pentru că a scăpat de o știre sumbră: aceea că va trebui să plătească o factură și mai mare, prin taxe și impozite majorate, pentru a ține în viață uriașul aparat nerestructurat.
Ca să o considere însă o veste cu adevărat bună, sectorul privat are nevoie de mai mult. Nicio firmă, niciun angajat privat nu aplaudă Guvernul pentru concedieri ca scop in sine, doar pentru că moare și capra vecinului. Reducerile de cheltuieli salariale și sociale vor însănătoși contabil situația bugetului, vor evita rostogolirea dezastrului financiar în anii viitori, prin explozia datoriei publice, dar nu vor ușura serios povara statului de pe umerii indivizilor și firmelor.
Ca să aibă și acest efect, concedierea bugetarilor ar trebui să însemne mai mult decât o cifră redusă cu 25% în cheltuielile de personal. Ar trebui să fie însoțită de o dereglementare puternică , de dispariția sutelor de avize, autorizări, aprobări, licențieri pentru care trebuie să mergi la stat dacă vrei să desfășori orice activitate. Sunt „servicii” publice de care piața privată se poate lipsi fără regret dacă s-ar desființa complet acele agenții, ministere sau departamente din instituțiile publice care le prestează.
Ridicând piedicile puse liberei întreprinderi a oamenilor, statul își va ajuta poate mai bine și angajații pe care acum îi concediază și care vor trebui să concureze în sectorul privat. Altfel, bugetarii disponibilizați vor descoperi că au intrarea blocată de nenumărate bariere administrative, la care probabil chiar ei au pus umărul, în multe profesii sau activități spre care s-ar putea reorienta.
Sectorul privat nu așteaptă multe de la stat. Așteaptă mai ales să fie
