Un plan economic pe zece ani, numit Europe 2020 şi care urmăreşte reducerea cu 25% a numărului de cetăţeni UE care trăiesc sub pragul de sărăcie "a creat tensiuni în interiorul şi în afara Comisiei Europene (CE), încă înainte ca el să fie făcut public", a relatat portalul euractiv.com.
Liderii est-europeni şi-au exprimat temerea că acest obiectiv al Comisiei Europene "ar putea declasa politica de coeziune" a Uniunii Europene. De exemplu, preşedintele Traian Băsescu a criticat această strategie atât pentru lipsa angajamentului de a depăşi diferenţele în dezvoltarea regională, cât şi pentru că promovează obiective "inaccesibile". El a insistat că UE are nevoie de coeziune internă.
"În ţările grupului de la Vişegrad - Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia - standardele de viaţă s-au ameliorat considerabil de la căderea comunismului, în timp ce mulţi români - şi bulgari - asociază ultimele două decenii cu un continuu proces de pauperizare şi scădere a nivelului de trai", arată site-ul citat.
"De la o rată oficială a sărăciei de 7% la începutul anilor '90, numărul românilor din această categorie s-a triplat în 2008, potrivit EurActiv Romania. Este citat profesorul Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, care a precizat: "Reducerea sărăciei nu a fost niciodată parte a strategiilor româneşti în ultimii 20 de ani".
În ce priveşte Bulgaria, euractiv.com arată că aceasta este ţara cu cel mai mic salariu mediu din UE (302 euro pe lună) şi, potrivit Ministerului Sănătăţii, o cincime (20 la sută) din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie, faţă de media europeană care este de 17%.
Dar, conform sindicatului bulgar KNSB, o familie tipică, formată din doi adulţi şi doi copii, are nevoie de 980 de euro pentru a-şi acoperi cheltuielile, doar 11% din familiile bulgare câştigând această sumă sau dep
