Barbatul de circa 45 de ani ceru o bucata de Tort Vienez cu frisca si o cafea. Cind deschise gura, mai sa spui ca era si el un Auslander, un strain, dar impresia urma sa se dovedeasca drept una gresita. Pentru prima oara am parasit tara abia la 31 de ani, cind am plecat cu intirziere de aproape un semestru cu o bursa a Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) la Universitatea din Freiburg im Breisgau (la inceputul lunii ianuarie 1992). Dupa citeva saptamini de acomodare, am descoperit o cafenea foarte faina chiar in apropierea Universitatii si, ori de cite ori imi permiteam, mergeam sa beau o cafea, sa rasfoiesc presa (caci, da, o cafenea care se respecta are-ntotdeauna si o selectie de presa cotidiana si saptaminala in oferta, am descoperit eu atunci!), sa mai notez cite-o observatie sau idee in carnetelul meu nelipsit. Cafeneaua se numeste "Gartenlaube" (care-nseamna pavilion, chiosc de gradina, dar are ca referinta foarte probabil si o renumita revista cu acelasi nume din secolul 19) si exista, banuiesc, si-n ziua de azi. Intr-una din dati cind am fost la "Gartenlaube", m-am trezit martorul unei scene iesite din comun. Stateam la masuta mea favorita si citeam, cind mi-a atras atentia inca de la intrare un tip inalt, tuns scurt, ochelari, o punga Tengelmann (un supermarket) plina in mina. Omul se aseza pe un scaun la bar, punga o puse pe scaunul alaturat, apoi trecu la a insira diverse lucruri pe tejghea, trei pachete de tigarete (Reyno, Royale si KurMark), niste trabucuri, pe unul si-l aprinse, dar trabucul n-a vrut sa arda, urmara alte citeva pachete cu tutun de pipa puse in fata sa pe tejghea (Kentucky Pipetobacco). La un moment dat, barmanul veni sa-i ia comanda. Barbatul de circa 45 de ani ceru o bucata de Tort Vienez cu frisca si o cafea. Cind deschise gura, mai sa spui ca era si el un Auslander, un strain, dar impresia urma sa se dovedeasca drept una gre