Moto:
"Cu moartea Clarei Haskil am devenit mai săraci, dar existenţa noastră a fost imbogăţită prin viaţa sa" (Ferenc Fricsay).
"In viaţa mea am intâlnit trei genii, pe Clara Haskil, pe Einstein şi pe Winston Churchill" (Charlie Chaplin).
A avut România ambasadori buni de-a lungul timpului? Fără indoială că, in măsura in care a fost o ţară furnizoare de inteligenţă şi de excelenţă, România a produs voci distincte, ce au putut ridica individualitatea lor creatoare la statutul de limbaj universal. In acest sens, singurii ambasadori credibili şi de valoare ai României in lume s-au dovedit a fi, de-a lungul timpului, elitele creatoare.
Prezenţi dintotdeauna in Europa, românii vizionari s-au exprimat mai ales prin intermediul artiştilor şi oamenilor de cultură, prin excelenţa spiritului şi a intelectului, confirmând oarecum observaţia pe care o făcea acum ceva vreme asupra europenităţii şi scriitorul francofon de origine elveţiană Denis de Rougemont, fondatorul CEC - Centre Européen de la Culture, in 1950: "Europa (…) este un ideal pe care spiritele moderne, cele departe văzătoare, l-au aprobat de un mileniu". Aşadar, Europa nu a fost şi nu reuşeşte să devină un proiect exclusiv economic şi politic mamut, ci rămâne o irepetabilă civilizaţie iudeo-creştină şi greco-latină, căreia i se asociază o paradigmă identitară multiculturală specifică. In cadrul proiectului european, România joacă un rol specific şi important: vorbind o limbă latină, dar, pe de altă parte, stând sub semnul religiei ortodoxe, România a mediat cu vocaţie dialogul dintre Occident şi Orient.
Românii definesc insăşi tranziţia dintre Orient şi lumea catolică şi protestantă, iar civilizaţia aceasta de trecere este posibilă graţie melanjului de culori culturale diverse ce intervin in peisajul multicultural şi multilingvistic prin comunităţile de unguri, evrei, germani, saş