Oamenii moderni au mostenit aproximativ 1-4% din genomul Omului de Neanderthal, este rezultatul unui studiu derulat de o echipa internationala formata din 56 de oameni de stiinta. Astfel, ei au descoperit ca cele doua specii nu au trait complet separat, ci s-au incrucisat, chiar daca intr-o mica proportie, cel mai probabil atunci cand primii oameni au inceput sa emigreze din Africa. Oamenii moderni din Europa, Asia si Australia prezinta o mostenire genetica a omului de Neanderthal, dar cei din Africa nu, se arata in studiul publicat in revista Science si citat de Reuters.
Din punct de vedere evolutiv, neanderthalienii sunt cea mai apropiata ruda a omului. Aparuti in urma cu 450.000 de ani, au populat Eurasia, dar au disparut acum 25.000 - 30.000 de ani, in momentul in care omul modern, cel pe care il denumim Cro-Magnon, si-a inceput expansiunea mondiala din Africa.
Oamenii de stiinta au reusit sa decripteze aproximativ 60% din genomul omului de Neanderthal, pornind de la niste fragmente de os datand de acum 40.000 de ani si descoperite, in urma cu doua decenii, intr-o pestera din Croatia, noteaza Le Figaro.
Studiul ar putea ajuta la rezolvarea dezbaterii legate de modul in care au trait cele doua specii de-a lungul timpului in Europa si in Orientul Mijlociu, in conditiile in care pana in prezent opinia generala era ca omul de Neanderthal si Homo Sapiens nu s-au imperecheat.
"Oamenii care traiesc in afara Africii poarta o mica mostenire a ADN-ului neanderthalian", explica Svante Paabo, de la Institutul Max Planck din Munchen, Germania, care a condus studiul.
"Proportia genelor mostenite de la omul de Neanderthal este cuprinsa intre 1 si 4 procente. Este o componenta mica, dar extrem de reala a mostenirii noastre genetice din afara Africii", spune si Dr. David Reich, de la Harvard Medical School din Boston.