Tensiunile politice si, mai ales, cele economice incep sa devina cronice. S-a aruncat pe piata ideea remanierii unor ministri ineficienti, s-au agitat spiritele intre FMI si Guvern, s-a discutat despre marirea TVA si a cotei unice de impozitare. Nimeni nu stia ce sa mai creada.
Intr-un final, ca de fiecare data cand este asteptata o decizie politica sau guvernamentala importanta, Traian Basescu a rupt gura targului. Emil Boc a tacut umil si si-a lasat parintele sa arate natiunii ce s-a discutat cu privire la viitorul ei. Salarii bugetare mai mici, pensii si mai mici, ajutoare sociale de mizerie intr-un stat aproape falimentar.
Nu trebuie sa fii expert in economie ca sa-ti dai seama ca ceva este in neregula. Ca actualul guvern a inghitit cateva miliarde bune, ca le-a schimbat destinatia cum a intuit, ca a indatorat Romania, ca nu s-a intamplat nimic bun pentru buzunarul amaratilor, ca oamenii in continuare isi pierd locurile de munca, ca nu avem investitii majore, ca tara nu se indreapta intr-o directie buna.
Unde mai pui ca PD-L se mai da si singurul partid de dreapta de pe scena politica. In aceasta privinta, dizidenta prezidentiala din interiorul PD-L a reactionat si nu a ratat momentul unor aprecieri pe blog cu mesajul ca daca un guvern de dreapta creste taxele atunci el trebuie sa plece. Adevarat grait-au. Dar cu ce folos?
Traian Basescu a convocat la raport in doua zile consecutive premierul, o parte a alaiului guvernamental, inclusiv pe generalul Oprea si pe Varujan Pambuccian, liderul minoritatilor din Parlament. Motivul este usor de intuit. Se teme de dezertari si incearca sa-si asigure spatele macar din punct de vedere politic. Se asigura ca nicio motiune, indiferent cum se va numi si cine o va initia, nu va trece de votul alesilor.
Destinul politic al PD-L atarna de un fir de par. Marirea taxelor s
