Când îi rogi frumos să iasă de sub măslin şi să pună osul la muncă, singura soluţie reală de ieşire din criză, bugetarii greci răspund cu pietre şi sticle incendiare. Două decenii de lenevie finanţată de stat sau de la bugetul UE, trândăvie hrănită politic intensiv cu populisme şi iluzii stângiste, au născut est-europeanul asistat, leneş, cleptoman, dar extrem de harnic şi guraliv când e să-şi apere lenea şi plăcerea banilor câştigaţi uşor. El, leneşul-descurcăreţ, este supravieţuirea şi transformarea sub capitalism a lui homo-sovieticus, strămoşul indiferent şi perfect inutil al noii specii de est-european somnolent în muncă, dar sprinten la furat.

Tabloidul german Bild l-a întâmpinat pe 6 martie pe premierul grec, aflat în vizită la Berlin, cu o scrisoare deschisă. Printre rândurile ei se citea exasperarea nemţilor faţă de indolenţa grecilor: „Dacă citiţi această scrisoare înseamnă că sunteţi într-o ţară diferită de a dumneavoastră. Sunteţi în Germania. Aici, oamenii lucrează până la 67 de ani şi nu au al 14-lea salariu pentru funcţionarii publici. Aici, nimeni nu trebuie să plătească 1.000 de euro mită pentru a obţine un pat în spital. Benzinăriile noastre au case de marcat, şoferii de taxi taie chitanţă, iar fermierii nu păcălesc Uniunea Europeană pentru a obţine subvenţii de milioane cu plantaţii de măslini care nu există. Germania are şi ea datorii mari, dar le putem duce. Asta pentru că ne trezim devreme şi muncim toată ziua. Dorim să fim prietenii grecilor. Din acest motiv, după aderarea la euro, Germania a dat ţării voastre 50 de miliarde de euro“.

Dacă am fi Bild, scrisoarea către delegaţia FMI, încă la Bucureşti, ar suna cam aşa: „Dacă citiţi această scrisoare înseamnă că n-aţi plecat încă din România. Ca să ieşim din criză, aţi dat ţării noastre 20 de miliarde de euro. Noi v-am păcălit cu statistici falsificate, cu surse la buget inexiste