Japoneza Riyo Mori, câştigătoarea concursului din 2007, a declarat imediat după încoronare că răbdarea şi capacitatea de a-i servi pe alţii sunt cele două calităţi care o reprezintă. „Cred că am suflet de samurai“, a spus ea cu simplitate.

Sala s-a ridicat în picioare şi a aplaudat îndelung performanţa fetei, nu atât pentru că podoaba, în valoare de 250.000 de dolari, conţine zeci de diamante şi perle excepţionale, cât mai ales pentru că frumoasa din Japonia s-a dovedit la fel de rapidă ca un expert în arte marţiale.

Critici şi huiduieli

Covârşit de numeroasele contestaţii din anii anteriori, juriul concursului a anunţat că notele finalistelor vor fi din nou făcute publice, reluându-se astfel tradiţia întreruptă în 2002. În ciuda acestor precauţii, la finalul competiţiei presa avea să consemneze că ediţia din 2007 s-a dorit o încercare de a repara nedreptăţile făcute continentului asiatic care între ultimele 125 de semifinaliste avusese până atunci numai 14 reprezentante.

Plasarea reprezentatei Coreei de Sud pe locul 4, a Indiei pe locul 9, precum şi a Thailandei pe locul 14 a marcat primul an din istoria concursului când Asia, continentul cu cel mai mare număr de locuitori, a avut patru reprezentante între primele 15 frumoase ale lumii.

Dar, în ciuda eforturilor de reprezentare echitabilă, juriul n-a scăpat de critici şi huiduieli.

Cel mai rău a avut de suferit Miss Statele Unite, întrucât mexicanii din sală erau foarte supăraţi pe George W. Bush, care tocmai decisese ridicarea unui gard de peste doi metri înălţime între SUA şi Mexic pentru stoparea imigraţiei ilegale. Biata Rachel Smith a încercat să facă faţă huiduielilor şi, în final, s-a plasat pe locul cinci. Dar fiecare probă a ei, inclusiv cea de interviu, au fost taxate aspru cu huiduieli de mexicanii din sală, care au considerat că ocazia de a-i jigni pe americani n