În primavara anului 2009, cu mult înainte de Grecia, România a primit un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Un an mai târziu, analiştii consideră ca statul a evitat ce era mai rău, dar n-a profitat de această situaţie pentru a-şi reforma economia, comentează AFP. "România avea nevoie de bani de la FMI şi UE, sau s-ar fi confruntat cu o criză de lichiditate, sistemul său financiar riscând falimentul", a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăia

În primavara anului 2009, cu mult înainte de Grecia, România a primit un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Un an mai târziu, analiştii consideră ca statul a evitat ce era mai rău, dar n-a profitat de această situaţie pentru a-şi reforma economia, comentează AFP.

"România avea nevoie de bani de la FMI şi UE, sau s-ar fi confruntat cu o criză de lichiditate, sistemul său financiar riscând falimentul", a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.

Din păcate, adaugă el, recesiunea a fost mai severă decât s-a anticipat, având ca rezultat venituri mai mici, "în timp ce irosirea resurselor publice a continuat".

După zece ani de creştere puternică, România a intrat în recesiune în 2009, când Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,1%.

Guvernul a cumpărat timp, dar problemele nu au fost rezolvate

În 2010, după un scenariu mai optimist vizând creştere economică de 1,3%, previziunile s-au înrăutăţit, analiştii şi autorităţile neexcluzând continuarea recesiunii.

"Guvernul a cumpărat timp, dar problemele nu au fost rezolvate; reformele trebuie să fie puse în aplicare", spun analiştii.

În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul a promis reducerea unui aparat birocratic considerat supradimensionat, astfel încât să reducă deficitul bugetar de la 7,2