Lucrarea, cu o vechime de 100 de ani, este brodată în fir de aur şi argint şi reprezintă punerea în mormânt a lui Iisus.

Epitaful lui Barba de la Calul Bălan poate fi vizitat de iubitorii de artă în fiecare zi, tot timpul anului. În Vinerea Mare, Epitaful este scos în mijlocul bisericii, iar credincioşii trec pe sub el.

Povestea epitafului de la Slobozia începe în vara anului 2008 an în care Aurel Preda, cunoscut în lumea colecţionarilor de artă drept „Barba de la Calul Bălan“, îi dăruieşte, în semn de prietenie şi pretuire, lui Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii, un cufăr ce conţinea acest epitaf, aflat, însă, într-o stare deplorabilă.

Marele om de cultură l-a donat bisericii de lemn „Bunavestire“ o piesă de valoare inestimabilă, amplasată chiar în parcul din faţa Muzeului.

Restaurat timp de doi ani

Lucrarea a intrat într-un proces de restaurare timp de doi ani, revenind apoi în patrimoniul Muzeului Naţional al Agriculturii, chiar înainte de sărbătorile Pascale din acest an.

Epitaful este de formă dreptunghiulară, prezentând central o scenă înfăţiţându-i, de la stânga la dreapta şi de sus în jos, pe Sf. Ioan, Nicodim, Iisus Hristos, Iosif, Maria şi Marta, Maica Domnului şi Maria Magdalena.

În cele patru colţuri ale epitafului, de sus în jos şi de la stânga la dreapta, sunt înfăţişaţi cei patru evanghelişti: Marcu-Leul, Ioan-Vulturul, Matei-Îngerul şi Luca-Taurul.

Lucrat în fir de aur şi argint

Restul ţesăturii este bogat ornamentat cu motive vegetale, dar şi cu motivul viţei de vie şi al spicului de grâu. Remarcabil este, însă, faptul că toată broderia este realizată cu fir de aur şi argint, iar chipurile personajelor sunt pictate în ulei, pe piele de taur.

Epitaful este datat la începutul secolului XX şi a fost realizat într-un atelier mănăstiresc, în tehnica broderiei b