România a obţinut în primăvara anului 2009, cu mult înaintea Greciei, un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Analiştii afirmă, un an mai târziu, că România a evitat ce era mai rău, dar nu a profitat pentru a-şi reforma economia, comentează AFP într-un material publicat astăzi.
"România avea nevoie de bani de la FMI şi UE, altfel,confruntat cu o criză de lichiditate, sistemul său financiar risca falimentul", a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.
El a adăugat că încasările au scăzut însă pe fondul unei recesiuni mai severe decât se anticipase, "în timp ce irosirea resurselor publice a continuat".
După zece ani de creştere puternică, România a intrat în recesiune în 2009, când Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,1%. În 2010, după un scenariu optimist vizând o creştere de 1,3 la sută, previziunile au fost revizuite în jos, iar analiştii şi autorităţile nu au exclus o continuare a recesiunii.
"Guvernul a câştigat timp, dar problemele nu au fost rezolvate, iar reformele trebuiau să fie puse în aplicare", a mai spus Dăianu.
Prea mulţi angajaţi la stat
În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul s-a angajat să reducă aparatul birocratic deja supradimensionat şi să reducă astfel deficitul bugetar de la 7,2% în 2009 la 5,9% în 2010.
După un an, însă, sectorul public pare să fie intact, numărul angajaţilor scâzând uşor, în timp ce sindicatele se opun eforturilor guvernului de a elimina bonusurile şi primele, care ajung uneori să dubleze salariile.
Confruntat cu posibilitatea unei noi îngheţări a împrumuturilor internaţionale, după cea din octombrie 2009, autorităţile de la Bucureştiul anunţau joi un pachet de măsuri drastice de austeritate, inclusiv scăderea cu 25% a salariilor din sectorul public şi cu 1
