„Curba de sacrificiu“ pe care Guvernul o impune pensionarilor şi bugetarilor nu îi va afecta pe salariaţii societăţilor cu capital public de interes naţional sau local. Autorităţile întreţin deliberat confuzia între conceptele de „bani de la buget“ şi „bani publici“, pentru a exclude de la sacrificii salariale angajaţii din firmele de stat.

Tot mai mulţi salariaţi, loviţi de sărăcie

Cine şi cum va strânge cureaua?

Băsescu: "Două subvenţii nu vor fi atinse: ajutorul pentru persoanele cu handicap şi alocaţiile pentru copii"

Băsescu: "Dacă nu luam aceste măsuri, anul viitor angajam un nou credit"

FMI nu mai are răbdare cu România

AFP: Împrumutul FMI a salvat România, dar nu a reformat economia

Bugetari care sfidează "curba de sacrificiu": salariile ceferiştilor nu scad cu 25%

Loteria Română, Hidroelectrica, CFR, Romsilva, TAROM, Compania de Autostrăzi, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Eximbank, CEC Bank, Fondul Proprietatea, Regiile judeţene de Transport, Apă-Canal sau de Drumuri şi alte câteva zeci de societăţi comerciale la care capitalul public este majoritar sau integral nu vor fi afectate de măsurile negociate de Guvern cu FMI, deşi fac şi ele parte din sistemul public.

Aceste entităţi nu sunt considerate bugetare, deşi unele dintre ele primesc subvenţii de la bugetul de stat, ci sunt considerate autonome din punct de vedere financiar pentru că se autofinanţează şi au bugete proprii.

Însă patron este tot statul. Acesta, prin ministerele de resort, îşi deleagă reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), pe criterii politice, iar AGA recrutează, tot din clientela politică, membri în Consiliile de Administraţie (CA). Pe filiera Guvern - ministere - AGA - CA, statul, ca patron, ar trebui să poată impune reduceri salariale asemănătoare celor pe care le operează asupra bugetarilor