Este la curent cu cele mai noi apariţii de pe piaţa internă, dar este cu ochiul şi pe schimburile dintre colecţionarii străini.

Mădălin Negru are o pasiune mai puţin obişnuită, care i-a fost transmisă de tatăl sau încă din perioada copilăriei. Adrian Negru colecţionează cartele telefonice din toată lumea.

"La vârsta de 14 ani, am cumpărat, din puţinii bani de buzunar pe care îi aveam de la părinţii mei, prima cartelă aşa cum, la aceea vreme, majoritatea şcolarilor strângeau surprize de la guma de mestecat, capace de bere sau cutii de chibrituri", povesteşte colecţionarul.

Începutul a fost mai timid, dar, odată cu terminarea facultăţii şi câştigarea primilor săi bani Mădălin a reuşit să strângă nu mai puţin de 45.000 de cartele telefonice, multe dintre ele unicat (personalizate). La realizarea colecţiei i-au dat o mână de ajutor şi prietenii.

"Aceştia nu mai aruncau la gunoi cartelele din plastic folosite, ci mi le dădeau mie, entuziasmaţi că pot contribui astfel la conturarea unei pasiuni", îşi aminteşte Mădălin.

Cele mai multe cartele le are din schimburi făcute cu alţi colecţionari. În acest moment, colecţia lui este permanent "updatată" pe seama unui catalog întocmit de colecţionari.

Cea mai mare sumă pe care a plătit-o pentru pasiunea lui a fost 150 de euro, pentru o cartelă de la începutul anilor ‘90.

Dintre cartelele de telefon emise în România de la introducerea acestui sistem de taxare la telefoanele publice, îi lipsesc din colecţie doar nouă, lansate în serii limitate.

"Piesele pe care mi le doresc cel mai mult sunt o cartelă cu bandă magnetică, emisă în 1992, la Timişoara, şi o alta din 1993, care ilustra Bucureştiul şi care a circulat doar în Capitală. Vreau să le cumpăr de la ceilalţi colecţionari când o să dispun de mai mulţi bani, pentru că au un preţ prea mare pentru min