La intervale regulate, d-l Dinu Patriciu se declara public libertarian. Pentru cei nefamiliari cu termenul, sa spunem ca « libertarian » este, intr-o definitie simpla, termenul folosit incepand cu a doua jumatate a secolului 20 pentru a-i desemna pe adeptii liberalismului clasic. Adica ai liberalismului ce sustine individul impotriva statului si impotriva abuzurilor potentatilor. Este d-l Patriciu un liberal clasic in Romania secolului 21 ? Din eleganta, sa abordam problema indirect. Sa incepem prin vorbi despre liberalismul clasic. Sa-i descriem trasaturile esentiale. Pe o coloana, deci: Dinu Patriciu. Pe alta: liberalismul clasic, libertarian.
Ce NU este liberalismul
Sa clarificam de la bun inceput ce NU este liberalismul. E important. Pentru ca azi, printr-o combinatie de manipulare, incultura politica si influenta subliminala a reziduurilor gandirii marxiste, liberalismul a ajuns sa fie vazut si promovat ca o ideologie a capitalistilor, a banului, a marilor acumulari de avere, a unor " oameni mai fini, mai alesi, mai cu staif", a grupurilor si claselor avute. Or, privind in istorie catre esenta idealurilor acestui mare curent intelectual si politic, descoperim ca nimic nu poate fi mai fals.
Mai intai, liberalismul clasic este mai mult decat orice individualist si propovaduieste atat egalitatea in fata legii, cat si egalitatea sanselor. Dar, in masura in care reflecta sau vizeaza o clasa sociala, aceasta este cu precadere clasa de mijloc. Nu elitele, nu "capitalul" sau "capitalistii", nu un grup social anume. Dorinta sau profetia liberalismului este ca, in timp, clasa de mijloc va creste pana la a deveni aproape co-extensiva cu intreaga societate.
Dar cel mai interesant este ca, in masura in care problema "marilor capitalisti" si "marilor averi" este adresata de liberalismul clasic, aceasta nu are loc in termenii cei mai co
