Bucureştean prin naştere, a devenit constănţean prin opţiune ca să fie cât mai aproape de prima dragoste: Marea Neagră.

Victor şi-a ales meseria în care avea să exceleze încă din copilărie. „Eram un puşti bucureştean de cinci ani când am văzut filmul «Insula Misterioasă» la televizor şi acolo era un scafandru creat într-o manieră fantastică. În acea perioadă aveam piciorul rupt şi modelam scafandri mici din plastilină pe care îi aşezam pe ghips şi le spuneam tuturor că în anul 2000 îi fac pe toţi scafandri. Exact atunci am luat licenţa de instructor pentru scafandri de agrement“, îşi aminteşte, amuzat, Victor.

Primul contact cu adâncul

Prima scufundare a făcut-o în lacul Tarniţa din Cluj. „Eram înnebunit de fericire chiar dacă apa era foarte rece, tulbure şi nu vedeam absolut nimic. Cred că era vorba despre starea aceea de imponderabilitate pe care o simţi chiar dacă nu vezi nimic“, povesteşte Victor, care între timp a ajuns să vadă abisul de mii de ori. În pararel cu pasiunea sa a urmat facultatea de psihologie.

„În primul rând voiam să mă cunosc pe mine. Apoi am găsit un punct comun şi cu sufundările şi am început să analizez ce se întâmplă cu tine în momemtnul în care te scufunzi în apă“, explică instructorul de scafandri. „Oamenii nu mai sunt la fel ca pe uscat. Persoane insignifiante pot deveni eroi, iar caracterele cele mai puternice pot ajunge să experimenteze intens frica. În apă exişti în două dimensiuni. Prima ar fi fauna marină şi peisajele subacvatice, stâncile care în mirajul apei par de basm. Dar, poţi de asemenea, să priveşti în tine şi să savurezi emoţii pe care le poţi avea numai acolo. Simţi privilegiul de a fi unul dintre puţinii care pot ajunge în adânc“, explică scafandrul.

A brevetat sute de scafandri amatori

A instruit în tot acest timp sute de scafandri şi zeci de instructori în domeniul recreaţ