Aproximativ o mie de pacienţi cu infarct miocardic acut ar putea fi salvaţi anual cu ajutorul unor metode minim invazive. Specialitatea situată între cardiologie şi chirurgie cardiacă duce lipsă de medici şi de dotări. Un program-pilot recent aprobat ar putea schimba această situaţie.

Cardiologia intervenţională permite realizarea de dilatări şi de reparări ale vaselor cardiace, cu sau fără montare de stent, numite angioplastii, precum şi corectarea defectelor de sept atrial sau ventricular înnăscute.

Toate aceste intervenţii se fac prin intermediul unui cateter introdus prin arterele piciorului sau mâinii, fără să necesite deschiderea toracelui sau oprirea cordului, astfel că suferinţa pacientului este minimă. Manevrele sunt realizate de medici cardiologi supraspecializaţi în domeniul intervenţional.

30 de intervenţionişti în toată ţara

Cateterismul cardiac, angioplastia şi montarea de stent reprezintă, potrivit ghidurilor europene şi americane, tratamentul de urgenţă în caz de infarct miocardic acut.

„În România, acest protocol se aplică într-un număr foarte mic de cazuri. Motivele sunt slaba dotare a spitalelor pentru acest tip de intervenţii şi numărul mic de cardiologi intervenţionişti - 30 în toată ţara", menţionează medicul Dan Deleanu, cardiolog intervenţionist şi preşedintele Societăţii Române de Cardiologie (SRC).

Din aceste motive, în România, mortalitatea intraspitalicească provocată de infarctul miocardic acut este de 12-13 la sută, cifră care ne situează pe primele poziţii în Europa.

La această oră, majoritatea pacienţilor ajunşi în serviciile de urgenţă cu această problemă sunt trataţi doar medicamentos, cu sau fără trombolitice, adică substanţe care descompun trombul de sânge ce astupă vasul.

Program pentru tratarea infarctului

Societatea Română de Cardiologie a iniţiat un program pilot privin