Vreo zece milioane de români au benchetuit în ultimii cinci ani pe banii împărţiţi cu dărnicie de politicieni.
Pensiile au crescut aberant. Aparatul de stat, bine plătit şi complet iresponsabil în faţa cetăţenilor, a fost supraîncărcat prin angajări din rândul clientelei partidelor. Milioane de români au beneficiat de o asistenţă socială de care nu aveau nevoie.
Sărac sau bogat, statul îţi băga în buzunar alocaţia pentru copil, îţi oferea sprijin financiar la căsătorie, îi dădea copilului tău un corn (necomestibil) şi un pahar cu lapte (adesea expirat) şi îţi cumpăra trusou pentru nou-născut.
Prin 2009, erau contabilizate vreo 45 de forme de ajutor social de care nu se ştia prea clar cine beneficiază. Nu cred că are vreun sens să facem istorie şi să discutăm ce partid sau ce politician este mai vinovat. Nu ne va ajuta la nimic.
Petrecerea s-a terminat prost şi acum trebuie să vedem cum facem ca nu cumva doar fraierii să plătească. Înţeleg că este nevoie să tăiem otova toate pensiile, deşi una este să-l laşi fără un milion şi jumătate pe un pensionar care a lucrat în învăţământ şi alta este să tai 15% din venitul fostului magistrat, diplomat sau securist.
Înţeleg şi nevoia de a reduce fondul de salarii al bugetarilor cu 25%, cu toate că mi-e teamă că primii care vor fi concediaţi vor fi cei fără sprijin politic. Dar nu va fi tolerabil ca pensionarii şi bugetarii să achite nota de plată, în timp ce elita politică se va îmbogăţi ca şi până acum, sifonând bani din buget.
Răspunderea este în primul rând a premierului Boc şi a preşedintelui Băsescu: dacă oamenii lor vor continua să fure - legal sau ilegal, pentru că se ştie că, în România, cele mai mari hoţii se fac cu legea în mână - populaţia va fi perfect îndreptăţită să iasă în stradă.
Nu mai departe de acum o săptămână, în timp ce FMI nu
