Reducerile de cheltuieli publice, chiar dacă izvorîte dintr-o nevoie imediată şi acută de bani la buget, oferă totuşi, măcar simbolic, oportunitatea unui început, unei adieri de reformă a sectorului bugetar. Necesară şi îndelung amînată, parte din reforma instituţiilor statului.
Am centralizat o serie de condiţii pe care mai mulţi analişti economici, oameni de afaceri sau jurnalişti le văd drept esenţiale pentru ca reducerea de pensii şi salarii să folosească măcar parţial la ceva. Le repet pentru că e bine să ne împiedicăm de ele în cît mai multe locuri posibil. La finalul listei adaug ceea ce mie mi se pare foarte important. Atît ca ziarist cît şi ca cetăţean.
- Transparenţă totală în ce priveşte achiziţiile publice şi investiţiile. Trebuie să ştim la ce folosesc, cît costă şi cine sînt furnizorii. Aici intră administraţia centrală dar şi autorităţile locale: poate continua cumpărarea de maşini scumpe la ministere, construcţia de patinoare la preţuri de 3 ori mai mari decît ar fi normal, ceasurile aurite ale lui Oprescu ? Se mai dau bani pentru chermeze gen “Festivalul bobului de strugure”, la care îşi fac politicienii campanie electorală ? Ne trebuie rapoarte complete şi, din cînd în cînd, chiar consultări !
- Trebuie să ştim cine sînt şi ce fac angajaţii statului: salariu, fişa postului, ca să înţelegem de ce angajaţii sînt cu miile sau de ce s-au angajat alţii. Va trebui să rezulte cine sînt loialii de partid şi dacă nu cumva unii dintre ultimii veniţi trebuie să fie şi primii plecaţi.
- Combaterea evaziunii fiscale - 60% în panificaţie, milioane de euro anual la tigari ş.a.m.d. – altfel avem toate motivele să credem că de pe urma ei profită inclusiv membri ai guvernului.
- Redimensionarea cheltuielilor cu serviciile secrete. SRI are de 6 ori mai multi ofiţeri la un milion de locuitori decît FBI ! Bugetul SRI e jumătate din cel al s
