Criza financiară, prăbuşirea pieţei auto şi introducerea constatului amiabil nasc tipuri de înșelăciuni duse la extrem.
Dacă înainte de aplicarea constatului amiabil şi de răvăşirea economiei frauda în asigurări era mai mult un mit pentru piaţa românească de profil, fenomenul este acum în plină desfăşurare. Din numărul total de dosare de daună (n. red.: un asigurător mare deschide, în medie, 200 de dosare în fiecare zi), 15% sunt clasificate la categoria fraudă, conform informaţiilor furnizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Clienţii companiilor de asigurări pun în mişcare un întreg arsenal pentru a beneficia de despăgubiri de zeci, chiar sute de mii de euro: angajează cascadori profesionişti pentru accidente ca-n filme, cumpără bunuri scumpe pe facturi false şi le fac să dispară definitiv, colaborează cu angajaţi-cheie sau cu intermediari ai asigurătorilor. Forbes România vă arată care sunt cele mai folosite tehnici pe care le utilizează clienţii companiilor de asigurări şi rămân, uneori, cu dosarul imaculat.
SENZAŢII TARI. Asigurătorii sunt primii care au constatat că românii îşi iubesc maşinile mai mult decât viaţa. Rezultatul nu a reieşit în urma unei cercetări sociologice. Concluzia se bazează pe vânzările poliţelor auto care sunt net superioare celor de viaţă. Prin urmare, şi frauda în asigurări se practică mai ales pe segmenul auto şi de bunuri.
Totuşi, de la începutul lunii februarie, zece dintre cele mai importante companii de asigurări au acces la o bază de date comună (alta decât CEDAM), unde istoricul de daună al clienţilor este permanent actualizat. În curând, baza de date va fi completată cu imagini ale maşinilor avariate, pentru că „plimbarea" epavelor auto de la un asigurător la altul este una dintre tehnicile favorite de fraudare.
O metodă de fraudare, de tip accidental, are ca suport poliţele CASCO și RC
