De altfel, aceasta este o poveste extrem de instructivă inclusiv pentru Rusia, o ţară cu ambiţii care depăşesc substanţial locul şi posibilităţile sale actuale în procesele politice şi economice mondiale, notează cotidianul moscovit Gazeta, citat de Agerpres.
În simpaticul film "Nuntă a la grec" (My Big Fat Greek Wedding), tatăl miresei îi spune mirelui: "Când strămoşii tăi se căţărau prin copaci, ai mei inventau filosofia". Din păcate, de-a lungul istoriei, ţările îşi pot schimba în mod radical rolurile, cunoscând după o perioadă de propăşire una de declin sau chiar încetându-şi existenţa, astfel că statutul de "descoperitor al filosofiei" nu prea ajută. Astăzi, în jurnalele de ştiri, Grecia pare centrul declinului şi al barbariei, nu al înţelepciunii, culturii şi civilizaţiei, subliniază cotidianul menţionat.
Atunci când o ţară de dimensiuni atât de mici şi cu o economie destul de mică precum cea a Greciei înregistrează un deficit bugetar de sute de miliarde de euro, acest lucru constituie nu doar urmarea iresponsabilităţii guvernului grec, ci este şi o chestiune de răspundere pentru populaţia aflată în câmpul muncii. De aceea, atunci când Uniunea Europeană (UE) întinde o mână de ajutor, chiar dacă din raţiuni de securitate economică globală, aceasta trebuie acceptată cu recunoştinţă, nu să fie organizate tot felul de acţiuni de protest. Totuşi, Grecia, cu experienţa sa civilizatorie, ar trebui să se deosebească într-un fel de Kârgâzstan, scrie Gazeta.
Pentru Rusia, ceea ce s-a întâmplat cu Grecia ar trebui să prezinte un interes sporit, consideră cotidianul. Pe Rusia şi Grecia le leagă senzaţia de măreţie pierdută, cu singura diferenţă că Rusia şi-a pierdut imperiul practic de curând şi, spre deosebire de Grecia, care în noua eră nu a fost niciodată lider, Moscova s-a obişnuit să se afle la cârmă. Decăderea economică şi politică p
