Următoarea tranşă FMI, de aproximativ 850 milioane de euro, va fi primită de România abia după ce măsurile legislative afe­rente memorandumului şi care vor con­­ţine reducerile de venituri vor de­veni "un fapt", ceea ce include şi adop­tarea lor în Parlament. Este ceea ce au reuşit să afle direct de la de­le­ga­ţia FMI, ieri, liderii partidelor de opo­ziţie, care ceruseră întâlniri cu re­prezentanţii Fondului, ne­mul­ţu­miţi de "secretomania" Executivului.

"Banii nu se dau de la Fond decât după ce aceste măsuri anunţate de preşedinte devin un fapt, cu alte cu­vinte, după ce ele trec prin Parlament, după ce se angajează şi pre­şedintele şi după ce eventual şi problemele şi cu Curtea Constituţională, care au fost amintite, se rezolvă", a ve­nit declaraţia lămuritoare de la lide­rul liberalilor, Crin Antonescu.

Cum prima sesiune ordinară a Par­lamentului se termină cel mai târ­ziu la sfârşitul lunii iunie, conform Con­s­tituţiei, este posibil ca mo­di­fi­cările legislative pe care le va elabora Guvernul pentru punerea în aplicare a acordului stand-by cu FMI să nu poată fi adoptate în timp util. Prin urmare, este posibil ca Parlamentul să se reunească într-o sesiune extraordinară în vară, după cum a spus vicepreşedintele Senatului, Anca Boagiu.

Dacă mă­su­rile convenite cu FMI nu vor avea efectul scontat, singura soluţie va fi creş­terea taxelor, a completat pre­şe­dintele Senatului, Mircea Geoană, tabloul social post FMI. "Sunt extrem de sceptic că aceste măsuri pot fi aprobate. Dacă acest lucru nu va fi posibil ş delegaţia FMI a spus-o extrem de clar, de răspicat -, în con­diţiile în care nu se îndeplineşte întocmai acest program, atunci Guvernul va fi obligat să se reîntoarcă la problema creşterii taxelor şi im­po­zitelor", a spus Geoană.

Potri­vit acestuia, FMI şi instituţiile financiare internaţionale vor cere Guvernul