6 mai va însemna, poate, şansa redefinirii şi consolidării PD-L pe zona dreptei româneşti. Discursul lui Traian Băsescu marchează un moment istoric: despărţirea programatică de statul asistenţial, de confuzia ideologică întreţinută de predecesorii săi şi de el însuşi în perioada primului mandat. Măsurile economice anunţate de şeful statului - reducerea salariilor cu 25%, scăderea pensiilor cu 15%, tăierea programelor asistenţiale şi protejarea sectorului productiv - obligă PD-L la coerenţă politică şi ideologică de care, până acum, n-a dat dovadă.

Dimpotrivă, o parte dintre liderii săi au cochetat cu stânga şi au rămas prizo-nierii discursului paternalist, cu priză la păturile sărace şi dependenţii de stat. De acum însă, stânga şi dreapta capătă un contur mai clar, iar PNL riscă să rămână afară din joc. Culmea, până şi PSD are de câştigat: primeşte în dar categorii sociale întregi, pe voturile cărora se băteau până mai ieri şi profeţii dreptei. Victor Ponta a luat în braţe tot sectorul bugetar şi pensionarii, însă nu toţi vor crede necondiţionat în lacrimile sale. De acum, PSD are nevoie de proiecte să arate că se pricepe şi la altceva decât să strige: jos Băsescu, jos Guvernul!

PD-L are în faţă două opţiuni: să urmeze linia impusă, pe o zonă de dreapta fără echivoc, sau să cedeze iarăşi tentaţiilor populiste, revenind la partidul struţo-cămilă. Şi asta din două motive: fie din cauză că o parte din partid, în special garda veche, rămâne tributară unei viziuni populist-stângiste, fie din cauza presiunii sociale tot mai mari. Vor urma proteste de stradă, greve, poate chiar blocarea unor sectoare întregi (educaţia, de pildă). Sub asaltul sindical, mulţi vor fi gata să depună armele.

Apoi, integritatea cabinetului Boc va juca un rol şi mai important. Faptul că guvernul taie acum din salariile bugetarilor şi din pensii va face ca orice licitaţie trucată, or