Autorităţile române s-au angajat să nu promoveze unele iniţiative legislative, precum proiectul legii insolvenţei personale, care ar submina disciplina în materie de creditare, pentru a consolida stabilitatea financiară, potrivit memorandumului de înţelegere încheiat cu FMI şi Uniunea Europeană.
Senatorii au adoptat, în luna martie, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelorfizice, care a fost trimisă ulterior spre dezbaterecătre Camera Deputaţilor, decizională în acest caz.
Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şia acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcattotal sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioaredeschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentruplata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiulscuzabilităţii.
Legea ar stabili că debitorul de bună credinţă care, fie prinplan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% dinvaloarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, vabeneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea dintoate registrele de publicitate şi evidenţele publice aconsecinţelor juridice ale insolvenţei.
Pe de altă parte, în domeniul reglementării şi supravegheriisectorului financiar, autorităţile s-au mai angajat că vor menţinecadrul de reglementare prudenţial actual în materie de provizionareşi că vor asigura capacitatea BNR de a face faţă provocărilor laadresa stabilităţii financiare, generate printre altele depresiunile asupra calităţii activelor, inclusiv prin planuri decontingenţă.
Autorităţile mai trebuie să "efectueze amendamentele legislativenecesare, menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilorbăncilor plasate sub administrare specială, pentru a asiguraimplementarea cu eficacitate a legislaţiei recent amendate privindlichidarea instituţiilor de credit cu pr
