Pasagerii care constată la destinaţie că valizele lor au fost pierdute de companiile aeriene trec prin momente de disperare. Bucuria de a te întoarce acasă sau de a ajunge într-un loc de vis dispare brusc când bagajul tău nu mai apare pe banda de rulare din aeroport.

„Bagajul dumneavoastră a fost localizat în zona Paris. Va decola mâine după-amiază şi va ateriza la Bucureşti la 14.30. După o oră, puteţi să veniţi", se aude la capătul celălalt al firului de telefon. O voce metalică se grăbeşte să-ţi comunice informaţiile de parcă ai deranja-o teribil cu întrebările privind propriile tale bunuri rătăcite de o companie aeriană pe care ai plătit-o să te ducă la destinaţie cu tot cu bagaj.

Când auzi un asemenea răspuns, nu poţi decât să te gândeşti că bagajul este o entitate total diferită de tine şi că te poţi considera norocos că a binevoit să accepte, în cele din urmă, traseul pe care tu i l-ai stabilit iniţial, neţinând cont de propria lui voinţă. Dar acesta e un caz fericit. Pentru că bagajul, în care e înghesuită o părticică din viaţa ta, a fost localizat. Alţii ajung în situaţii care-i aduc în pragul nebuniei. Ei sunt ghinioniştii.

În vara anului 2005, am asistat la o întâmplare care, dacă nu ar fi fost neplăcută, ar fi fost de-a dreptul haioasă. Un grup de bulgari a ajuns la Berlin cu un zbor Alitalia. Deloc surprinzător pentru unii, compania aeriană le-a pierdut bagajele. Au urmat plângeri depuse şi zile grele de aşteptare.

Fetele şi băieţii din grup nu aveau mai nimic în bagajele de mână. Şi nici prea mulţi bani de cheltuială. Hainele de pe ei se tranformaseră în uniformă zilnică. Sunau în fiecare zi la aeroport şi întrebau dacă se mai ştie ceva de bagajele lor.

Nimic! Aproape două săptămâni, cât au stat la Berlin, bagajele nu au sosit. Dar în ziua în care au plecat, au primit telefonul mult aşteptat. Erau deja la aeroport şi se îmba