Aşa cum anticipam cu câteva săptămâni în urmă, găsirea unei soluţii viabile pentru Grecia este mult mai dificilă decât părea la prima vedere. În pofida progreselor care au fost făcute în definirea pachetului de sprijin financiar oferit de FMI şi ţări membre ale Uniunii Europene (parlamentul german tocmai a aprobat contribuţia substanţială propusă), pieţele financiare internaţionale continuă să penalizeze titlurile datoriei emise de Grecia. Aspectul cel mai îngrijorător este acela al riscului de contagiune, de răspândire a crizei din Grecia către alte ţări ale zonei euro şi către întreaga Uniune Europeană. Deşi Grecia este o economie de talie modestă, reprezentând sub 2% din Produsul Intern Brut al UE, extinderea crizei la nivelul Uniunii, a doua economie ca mărime din lume, ar avea un serios efect negativ chiar asupra economiei mondiale.

Există mai multe canale prin care situaţia din Grecia ajunge să afecteze alte ţări, îndeosebi europene. În primul rând, se modifică percepţia investitorilor asupra riscurilor pe care le prezintă ţări cu o situaţie similară cu cea a Greciei - între acestea numărându-se, în zona euro, Portugalia, Spania, Irlanda şi chiar Italia, toate ţări cu deficite şi datorii externe mari, care au înregistrat în ultimii ani pierderi de competitivitate. Aceasta înseamnă că ratele la dobânzile la care aceste ţări se pot împrumuta pe pieţele internaţionale de capital cresc, făcând mai dificilă finanţarea deficitelor şi refinanţarea datoriilor. Deja agenţiile internaţionale de rating au redus notarea pentru Portugalia şi Spania, iar dobânzile pentru aceste ţări au crescut semnificativ.

În al doilea rând, dacă Grecia ar ajunge în situaţia de a nu-şi mai putea achita la timp obligaţiile de plată în contul datoriei, toţi creditorii săi ar fi confruntaţi, la rândul lor, cu dificultăţi. New York Times a publicat de curând un grafic care oferă